Suflet pereche

"buna, uite as vrea sa te intreb de ce ai spus ca aflarea sufletului pereche nu e neaparat sinonima cu fericirea in iubire. nu m-am gandit niciodata la asta, ca, adica, ar putea fi posibil asa ceva. atunci, ce rost are sufletul pereche, daca nu de completare fericita? mi-am facut cont aici special ca sa pot sa-ti pun intrebarea asta. pt mine e o abordare cu totul noua. astept multam"
K-rmen

Perseida wrote:


Pereche…dupa parerea mea, notiunea de pereche este mult mai complexa decat cuvantul care o denumeste si de altfel, o gasim peste tot in Univers (sau cel putin in Universul cunoscut de noi, oamenii).

Iar oamenii, atat de inventivi, visatori si inarmati cu speranta, au atribuit acestei notiuni, cred eu si o valoare sentimentala. Pentru multi dintre noi, aflarea sufetului pereche este un scop, un ideal, o speranta de « fericire perfecta, eterna ». Si este ok, pana in momentul, prozaic de alfel, cand ne punem intrebarea : ce este de fapt « pereche »?
Selon moi, aceast «suflet pereche » ar fi « ceea ce noi nu avem, ceea ce pe noi ne completeaza », partea cu ajutorul careia am forma un « tot ». Mai simplu, folosind exemple simple : o persoana careia nu-i face placere sa ia decizii si sa asume responsabilitati isi gaseste perechea (completarea de sine) in cineva care este, cum as numi-o eu « cu tupeu in viata » (decide, asuma, conduce, sigura pe sine, etc). Si de cate ori nu s-au intalnit asemenea cupluri? Unele fericite, altele nu.

Si astfel exista o multitudine de exemple, de cupluri pereche, suflete pereche, care completandu-se formeaza un « tot ».

Dar notiunea de « tot » nu inseamna neaparat fericirea…dupa cate imi aduc aminte eu am afirmat ca, aflarea sufletului pereche nu inseamna NEAPARAT fericirea ( acest cuvant « neaparat » vrand sa insemne : se poate ca da, se poate ca nu). Pentru ca fericirea este cu totul altceva, sau mai bine zis, fericirea variaza de la persoana la persoana, este viziunea fiecaruia despre aceasta notiune…

Parerea mea este ca, fiecare fiinta umana are un « bagaj » de asteptari, asteptari (constiente sau nu) care s-au format in timpul « dresajului » (si pun acest cuvant in ghilimele, pentru ca este mult de explicat si vei intelege mai bine la ce ma refer, citind posturile din « Visul »).

Cand intalnim pe cineva care se incadreaza acestor asteptari, afirmam : Vai! Am intalnit fericirea perfecta…dar de fapt, acela/aceea, nu-i o pereche, este doar o persoana care se incadreaza asteptarilor noastre si nu neaparat persoana care ne completeaza ca sa formam un « tot ».

Sau atunci cand ne indragostim totul este roz, pentru ca sentimentele nu ne permit sa vedem valoarea intrinseca a persoanei respective, ne lasam atrasi de unele aspecte, iar cand ne trezim, constatam ca nu se incadreaza asteptarilor, a ceea ce de fapt ne dorim, etc…si suntem nefericiti (si poate acea persoana are ceea ce noi nu avem, poate este chiar sufletul pereche care ne-ar completa…)

De aceea, eu cred ca, ideal este de-a intalni acea completare a mea, acel suflet pereche (ca-mi convine sau nu de ea, ca, corespunde sau nu « asteptarilor » mele) ca sa pot pasi in eternitate « completa » si sa pot afirma, vorba lui Linkin Park « the very worst part of you is me… », care in mintea mea ar insemna : accepta-ma asa cum sunt si te accept asa cum esti, pentru ca tu esti perechea mea (poate fi partea buna dar tot asa poate fi partea rea, poate fi partea puternica dar poate fi partea slaba si tot asa…). Este ca si cum te-ai uita intr-o oglinda pentru eternitate si ai accepta faptul ca ai si bube pe fata, ca ochii nu-s culoarea care ti-ai fi dorit, ca buzele nu-s ca ale Angelinei Jolie, ca esti si rau in loc sa fii numai bun si milostiv, ca esti si egoist in loc sa fii doar altruist, etc).

Esti tu, si cu bine si cu rau…si acceptandu-te poti fi « fericit/fericita » si poti raspandi aceasta stare asupra celor din jurul tau (si nu ma refer acuma numai la oameni).

PS. Dau un exemplu matematic. Exista o multime de numere care contine : 1,2,3, …n si alta multime care ar contine numerele n+1, n+2, n+3…pana la infinit. Daca le-as uni aceste doua multimi ar forma una singura, multimea numerelor naturale, poate nefericita dupa unii, dar sigur completa. Aceste doua multimi sunt « suflete pereche » pentru ca unindu-se formeaza un « tot » pentru totdeauna, chiar daca lui 3 nu-i place de n+7 s.a.m.d. Iar eu afirm ca, multimea numerelor naturale este fericita, pentru ca orice ar zice numerele reale, rationale sau complexe, ea s-a « regasit » pentru eternitate… .