Cand iluzia devenise realitate, iar realitatea era o simpla iluzie,
Sangele meu incepuse sa pulseze violet, prin amintiri vagi si straine
Prin locuri in care am fost, fara sa fiu, printre oameni pe care i-am iubit, fara sa stiu,
In zile pe care le-am trait, fara sa inteleg
…Acum privesc noaptea, privesc cum umbrele se lasa
peste mine, asemenea uitarii de nevindecat…Iar timpul continua sa se dilate intr-o noapte fara de inceput si fara sfarsit…
…mi-am adus...

Perseida

19 octombrie 2007, ora 11, 33 PM…am deschis larg usa si valul de caldura umida m-a invaluit…

« In sfarsit ai venit, Vara mea! » O asteptasem prea mult timp, tanjisem dupa ea bajbaind in intunericul indoielilor, mi-era dor ca de un prieten drag si mult dorit…

O zi de vara indiana, imbracata mirific… ma invaluie caramiziul…pe alocuri sclipeste galbenul de miere, verdele sperantei, rosul dragostei si albastriul cerului limpide si curat ca un suflet de copil…
...

Perseida

Cui nu-i place sa auda un “te iubesc”, o declaratie de dragoste, vorbe dulci si siropoase? Exista cuvinte rostite cu drag, din toata inima, care ne incalzesc si ne insenineaza ziua. Asta sa fie cu adevarat romantic? Nu. Cuvintele pot atarna greu, pot avea o insemnatate majora, dar eu prefer sa le iau ca atare, fara sa le dau o prea mare incarcatura. Cuvintele frumoase nesustinute de fapte, gesturi, atingeri si zambete nu au nicio valoare. Spune-mi “te iubesc”, intoarce spatele si pleaca plictisit,...

Perseida

Sunt lucruri despre care mi-am promis ca nu voi mai vorbi, nici scrie si nici picta. Sunt lucruri pe care refuz sa le mai aduc vreodata la suprafata, dar ele exista. Incerc sa le tin departe, sa le ascund undeva, sa uit ca le stiu, ca pe unele le-am trait, sa uit ca poate, doar poate, as vrea sa dau timpul inapoi. Apoi ma gandesc ca poate as vrea de fapt sa dau timpul inainte, sa fac totul sa se deruleze mai repede, sa-mi ia din ce in ce mai mult timp sa-mi amintesc detalii. Apoi poate as vrea o...

Perseida

stiu ca m-ai iubit dar iata! toamna
astazi s-a-mbracat asa subtire,
sufletul mi-l taie si-l împarte
tuturor, parca le-ar da de stire

ca multe nopti atatea stele
cad la tine si la mine-n poarta
lacrimand pana spre dimineata
între noi, o-ntreaga mare moarta

lacrimi nu mai am, ma am pe mine
una despre care n-ai sa stii
cum îmbumb în somn pana la gat
nasturii camasii tale gri…

Perseida