« Cand doare cicatricea
ne doare rana veche
sau faptul c-am uitat-o? »

-O.Paler-

M-am întalnit cu el de prea multe ori. La un moment dat ne cunosteam atat de bine, încat îi ghiceam de departe starea, înainte de a ne vedea, doar auzindu-l la telefon. Ma suparam, desigur, ca trecerea timpului ne facuse atat de previzibili. Asa cum eu îi ghiceam starile, absentele, nervii si emotiile de moment, tot asa si el putea sa prevada cand aveam sa ma bucur, sa ma...

Perseida

O masa izolata din mijlocul pub-ului. Ma uit in stanga, ma uit in dreapta: nimic interesant. Trag cu nesat din tigara abia aprinsa. Fumul devine rosu, masa din fata se contopeste cu tapetul ieftin de aceeasi culoare, oamenii devin forme, literele mi se plimba prin fata conturand cuvinte care nu fac sens. Ma trezesc brusc cand chelnerul ma zgaltaie speriat.

“Sunteti bine?”

Nu pot sa raspund.

“Vrem sa inchidem”

Plec fara sa las tip prea...

Perseida

Tocmai plouase si din asfalt ieseau aburi grei, înecaciosi, iar din pomi picurau ganduri de frunze. Stateam la masa, cu un pumn la tampla, învartind furculita prin farfurie in timp ce el citea ziarul si isi bea cafeaua. Era mult prea preocupat sa ma vada tacand. Se multumea numai cu cresterile de la bursa. Cu ultima pagina rasfoita din ziar si ultima înghititura de cafea, pleca linistit, lasandu-ma singura.
Cand m-am vazut singura, m-am repezit sub patul meu , de unde scoasei un plic. Rasturnai...

Perseida

« Un om nu poate scapa de el însusi, nu se poate uita, si cu siguranta nu poate sa nu mai vorbeasca cu el. » Nu mai stiu cine a spus asta, însa ma motiveaza permanent sa ma cunosc mai bine, ca niciodata sa-mi însel asteptarile, sa fiu într-o permanenta prietenie cu eul meu.

Sterg cu maneca halatului aburul din oglinda si îmi privesc reflectia. Îmi cursese rimelul, poate nu atat din cauza baii fierbinti sau a aburului, cat a putinelor lacrimi pe care mi le-am permis sa le jertfesc...

Perseida

In nelinistea dezlipirii de tine
am ramas asa singura pe un peron în care
trenurile toate duceau spre absurd…sinele scartaiau, vanzatorul de covrigi umbla descult prin zapada, am luat un covrig cald l-am frant
jumatate pentru mine si restul puilor de vrabie
ce vor muri de frig în curand
si m-am întins asa linistita pe sine
…era iarna si seara si spre gara aproape pustie Dumnezeu mangaia
în tremur palmele unui batran cersetor
…si am stat asa...

Perseida