androgin

[Kurupt]

Iata, candva, demult, noi nu eram alcatuit,i cum
suntem acum, eram cu totul altfel. În primul rand,
oamenii erau de trei feluri, nu de doua ca acum, de
fel barbatesc s,i de fel barbatesc s,i de fel
femeiesc, ci s,i de un al treilea fel, care era
partas, la firea dintre cele doua. Însa din aceasta a
ramas doar numele, fiint,a lui a pierit din lume.
Faptura aceasta omeneasca din vremurile acelea era un
barbat-femeie, un androgin, iar alcatuirea lui, ca s,i
numele, t,inea s,i de barbat s,i de femeie. Din el,
cum spuneam, a ramas doar numele, iar s,i acesta numai
ca porecla de ocara. În al doilea rand, cele trei
feluri de oameni de pe atunci se înfat,is,au, toate
trei, ca un întreg deplin s,i rotund, cu spatele s,i
cu laturile formand un cerc; aveau patru maini s,i tot
atatea picioare; singurul lor cap, as,ezat pe un gat
rotund, avea doua fet,e întru totul la fel, care
priveau fiecare înspre partea ei; patru urechi, doua
part,i rus,inoase s,i toate celelalte pe masura.
Fapturile acestea mergeau, t,inandu-se drept s,i
putand sa se mis,te înainte s,i înapoi, ca s,i noi cei
de acum, iar cand doreau sa alerge se foloseau de
toate cele opt madurale ale lor s,i se învarteau în
cerc, dandu-se de-a rostogolul, ca nis,te saltimbanci
care fac roata aruncandu-s,i picioarele sus s,i apoi
revenind cu ele pe pamant. Iar felurile acestea de
oameni erau în numar de trei s,i alcatuit,i cum am
spus pentru ca cel barbatesc îs,i avea obars,ia în
soare, cel femeiesc în pamant, cel barbatesc-femeiesc
în luna, luna t,inand s,i de soare s,i de pamant. S,i
tocmai de aceea erau rotunde s,i rotitoare aceste
fapturi, atat ele însele cat s,i felul lor de a merge,
pentru ca semanau cu astrele care le zamislisera. S,i
erau înzestrate cu o putere urias,a, iar mandria lor
era nemasurata, astfel ca s-au încumetat sa-i înfrunte
pana s,i pe zei. Într-adevar, despre ei este vorba în
Homer cand sunt pomenit,i Efialtes s,i Otos, care au
vrut sa urce pana în cer s,i sa-l cucereasca, cu zeii
lui cu tot. Vazand aceasta, Zeus s,i ceilalt,i zei au
stat la sfat, sa hotarasca ce este de facut cu
fapturile acelea. S,i erau foarte descumpanit,i: pe de
o parte nu puteau nici sa le omoare, nici sa le
trasneasca, cum au facut cu Gigant,ii, starpindu-le
neamul (pentru ca astfel ar fi trebuit sa se lipseasca
de cinstirea s,i de jertfele pe care ei le aduceau),
iar pe de alta parte nici nu puteau sa le mai rabde
trufas,a încumetare. Zeus dupa lunga s,i grea gandire,
a spus: Cred ca am gasit un mijloc care, pastrand
semint,ia oamenilor, dar slabind-o, sa puna capat
des,ant,arii lor. Chiar acum o sa-i tai în doua pe
fiecare dintre ei, s,i în felul acesta vor deveni mai
slabi s,i totodata, sporindu-le numarul, ne vor fi
noua mai de folos. Vor merge drept,i, pe cate doua
picioare. Iar daca, totus,i, nu se vor potoli s,i vor
starui în trufia lor, o sa-i mai tai înca o data în
doua, ca sa nu mai poata merge decat într-un picior.
S,i, dupa ce a vorbit as,a, i-a taiat pe oameni în
doua, as,a cum se taie nis,te fructe de sorb, ca sa le
pui la uscat, sau nis,te oua fierte, cu un fir de par.
Apoi, i-a poruncit lui e Apolon ca tuturor celor
astfel despicat,i sa le întoarca fat,a s,i jumatatea
de gat în partea taieturii, pentru ca oamenii, avand
mereu sub ochi dovada despicarii, sa se poarte mai cu
masura. De asemenea, Zeus i-a poruncit lui Apolon sa
vindece toate ranile ramase. /.../ S,i astfel, trupul
dintru început al omului fiind despicat în doua
part,i, fiecare jumatate a început sa tanjeasca dupa
cealalta s,i sa se împreuneze cu ea: cuprinzandu-se cu
brat,ele s,i t,inandu-se strans împletite din dorul de
a se retopi într-o singura fiint,a, începusera sa
piara de foame s,i, îndeobs,te, de neputint,a de a mai
face orice altceva, pentru ca nici una nu voia sa faca
nimic fara cealalta. /.../
nimic fara cealalta. /.../
As,adar fiecare dintre noi este ca jumatatea unui semn
de recunoas,tere, pentru ca a fost despicat cum
despici o platica s,i facut doi din unul singur.
Fiecare ne cautam mereu jumatatea, ca sa ne întregim."